Corpul tău merită să fie ascultat, nu corectat.

De câte ori ți-ai cerut iertare corpului tău?

Pentru nopțile în care l-ai împins mai departe decât putea. Pentru zilele în care i-ai cerut să se prefacă că nu doare.

Corpul tău nu greșește. El doar încearcă să supraviețuiască.

Vindecarea nu începe cu o luptă. Ci cu o îmbrățișare tăcută.

Cum ar fi să îi spui corpului tău? „Te văd. Îți mulțumesc că ai rămas cu mine.”

(poza este făcută într-o nu știu care vară, unde sper să mă întorc )